miercuri, 20 martie 2013

un vis tampit

Vineri 13 iulie 2012

M-am trezit la 5.30 şi am adormit pana la 9.00. 
Ajunsesem intr-un hotel ieftin, luasem o camera in care totul era in dezordine, cu lucruri uitate de vechii turişti. 
Am făcut reclamaţie şi am înţeles că e o simplă strategie de jecmănire. Ulterior aveam să înţeleg că cine intra în hotel nu mai ieşea viu din el. 
Acolo erau cazaţi toţi ei care la un moment dat în viaţă şi-au dorit să moară.
Aveam să pricep asta în timp ce fugeam pe coridor, după ajutor, scăpând din mâinile a doi bărbaţi îmbrăcaţi la costum negru. 
Îmi dovediseră că niciodată nu îmi dorisem cu adevărat să mor, de moment ce mă luptam cu disperare pentru viaţa mea.
M-am trezit cu durere de inimă. Tremurând. Am adormit la loc pentru că nu m-am putut ridica din pat, si am visat în continuare în acelaşi loc, de data asta punând în bagaje şi din lucrurile uitate de turişti. Nu mai puteam fugi din cauza lucurilor inutile şi care nu-mi aparţineau.
Lecţia era să nu mă îngreunez cu lucruri inutile şi care nu-mi aparţin, că-mi vor aduce moartea. Sa nu fiu lacoma.
M-am trezit pentru ca aceiaşi bărbaţi la costum mă urmareau.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu