joi, 25 februarie 2016

Jucător fără voie

Intru repede în lift, până să mă prindă uşile şi găsesc acolo un domn necunoscut, la vreo 45 de ani şi la costum. Destul de serios, îmi pare trezit mai demult decât mine. 
Suntem la parter şi îl întreb:

- Coborâţi? (până să zâmbească) La cât?
- La 9.

Eu apăs butonul 9 şi apoi 5.

- (ca şi cum l-aş fi felicitat) La 5. M-aţi bătut.
- Tu ai câştigat. Cobori mai repede.
- (foarte serioasă) Greşit. Jucăm pe puncte.

Pauză. Apoi izbucnim în râs, până la 5.

Ne-am luat „larevedere” tot râzând, dar ştiu că şi el a mai râs o vreme, cel puţin până la 9, şi apoi a zâmbit de mai multe ori în timpul zilei, amintindu-şi de faza din lift. 
Aşa cum am făcut şi eu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu