miercuri, 9 iulie 2014

Stelele din pod

<Când eram mică şi tata se făcea cleşti şi venea noaptea acasă, mama mă lua pe mine, iar eu pe Maria şi pe Veta, şi ne urcam toate în pod, să dormim. Trăgeam repede scara după noi şi ne venea sufletul la loc, pentru că ştiam sigur că acolo nu va fi în stare să se urce.
Se întâmpla destul de des, şi de la o vreme nu mă mai speriam, ba chiar uneori scoteam capul pe uşiţă şi strigam la el „Nu ţî ruşâni, uăi? Lua-u-ar draşii di băuturî şî pi tăţ beţâvii morţ cu ie!”. Atunci mama îmi frigea una pe după ceafă, dar mai încet, nu cum ştiam că poate, şi-mi zicea: „Taci fă,că-l trezăşti ş-îş faşi scarî pânî dimineaţâ, ş-atunci dăm di dracu’!” . Şi dormeam în pod, în fân, fie iarnă, fie vară, cu cât aveam pe noi. Vara era chiar frumos, mirosea a flori uscate, era moale fânul, şi câteva ţigle lipseau de pe casă, cât să vedem cerul....>

- Tuh, mamaie, tuh, hai să dormim în pod în noaptea asta! Vreau să număr stelele din pod, hai, te rog, te rog!

I-am zis eu, într-o vară, pe-aproape de cinci sau şase ani. N-am insistat mult; parcă atât aştepta. Ne-am uitat una la alta zâmbind, şi deodată mă ia pe sus, în braţe, trage o pătură de pe pat, îmi plasează o pernuţă în mâini şi mă mai trezesc pe la jumătatea scării, spre pod. Vai ce fericite eram amândouă!  
Ne-am făcut un culcuş în care ne-am cuibărit frumos, unde ştiam eu că lipsea o ţiglă (îmi plăcea să explorez podul, ştiam toate cotloanele, toate vechiturile, toate spărturile, aveam poveşti pentru fiecare, dar nu le zic acum). Mirosea a flori uscate, îmi intrau în fund, mă ciupeau insecte, dedesubt în grajd rumega vaca, iar deasupra se-nvârteau stelele. Auzim în scurt timp poarta şi cum bate câinele.

- Mamaie...hai să tragem scara!

Mamaia începe să râdă, se apleacă şi pune mâna pe scară şi strigă: „Ioane, în sara asta borşu’ i pi sobâ, lingurili în săltar, mămăliga i-n ştergar, şî io cu băiata în pod!”


În timp ce chicotim amândouă, îl aud pe tataia cum bombăne „Ah, fimeie nebunî...şî tu, las’ cî stăm noi di vorbî...Nu ti mai râde cojăncuţî!” 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu